Procurorii care “investighează” acest dosar au nevoie de ochelari nu pentru a analiza probele, dar pentru a vedea că devin complici prin muşamalizarea anchetei.

Întâi de toate vom face o incursiune în structura sectorului energetic, pentru a înţelege mai bine situaţia.

1. Consumul de energie.

Republica Moldova consumă anual peste de 4 miliarde kWh. Mai puţin de 20% din energie electrică este produsă pe teritoriul ţării (malul drept), restul 80% sunt procurate din exterior: de pe malul stâng (autoproclamata rmn) sau din Ucraina.
Consum energie Sursa: raportul ANRE pentru 2015, pag. 9 figura 1.

După cum observăm din figura 1, în 2015 nu s-a importat energie din Ucraina, iar principala sursă de energie a fost CTE Moldovenească (MoldGRES):
a) Linia albastră (prima de sus) arată cantitatea de energie procurată în fiecare an, inclusiv pierderile în reţelele electrice;
b) Linia verde întreruptă, a doua de sus, reprezintă cantitatea de energie pe care o procurăm din stânga Nistrului (este produsă de MoldGRES şi vândută nouă de Energokapital);
c) Linia galbenă reprezintă importul de energie din Ucraina.

Gazul este materia primă din care este produsă energia electrică atât pe malul drept, cât şi pe malul stâng.

2. Consumul de gaze naturale

Consumul anual de gaze natulare în Republica Moldova (doar malul drept) este de circa 1 miliard m3. Practic unicul furnizor este concernul rus Gazprom. Prin gazoductul Iaşi-Ungheni au fost livraţi în 2015 doar 1,1 mln m3, sau 0,1% din consumul ţării (vezi raportul ANRE pentru 2015, pag. 26).

Putem constata că în prezent Republica Moldova este dependentă integral de Federaţia Rusă şi la consumul de gaze naturale, şi la siguranţa livrărilor de energie electrică, deoarece e produsă pe bază de gaz.

3. Datoria pentru gazele naturale

Din 1992 şi până în prezent regiunea din stânga Nistrului primeşte gazul “pe gratis”, deoarece nu-l achită. Livrarea gazului în stânga Nistrului este efectuată de Moldovagaz, în baza contractului cu TiraspolTransgaz. Deoarece Tiraspolul nu plăteşte pentru gaz, toată datoria se acumulează la Moldovagaz. Anterior datoria către Gazprom o achita Republica Moldova, prin transmiterea reţelelor magistrale (HG nr. 302 din 12.05.1995, nepublicată în Monitorul Oficial), prin emiterea obligaţiunilor de împrumut (HG nr. 275 din 21.03.1997), apoi prin transmiterea reţelelor de distribuţie a gazelor (HG nr. 1068 din 21.10.1998). În decembrie 2005 Gazprom a cesionat către compania-fiică Factoring Finans datoria de 1,2 miliarde dolari SUA, acumulată de Moldovagaz (vezi raportul Gazprom pentru 2005, pag. 47).
Din 2006 şi până la 01 iulie 2015 Moldovagaz a mai acumulat o datorie de 4,85 miliarde dolari SUA faţă de Gazprom (vezi scrisoarea Ministerului Economiei). Cota de 90% din această datorie, sau 4,36 miliarde dolari SUA, revine întreprinderii TiraspolTransgaz din autoproclamata rmn. Banii încasaţi de TiraspolTransgaz sunt transferaţi la bugetul aşa-numitor autorităţi de la Tiraspol, în loc să fie achitaţi către Moldovagaz.
Notă: în regiunea transnistreană tarifele nu acoperă integral costul gazului. Pe parcursul ultimilor 9 ani la bugetul separatist au fost transferaţi peste 1,1 miliarde dolari SUA din contul vânzării gazului. Aceasta constituie circa 36% din totalul cheltuielilor bugetare ale autoproclamatei rmn pentru perioada 2006-2015! (vezi anexa 5.1. privind structura datoriei publice transnistrene).

Cel mai mare consumator de gaze în stânga Nistrului este centrala electrică MoldGRES, care produce energie şi pentru Republica Moldova. La producerea energiei electrice livrate nouă, MoldGRES utilizează tot atâta gaz, cât consumă Republica Moldova în decursul unui an (circa 1 miliard m3).
Până în anul 2014 MoldGRES primea gaz direct de la TiraspolTransgaz şi vindea energie electrică fără intermediari către operatorii din Republica Moldova. Noi achitam facturile pentru energie electrică la operatorii noştri, aceştia plăteau costul energiei către MoldGRES, iar ultima achita costul gazului către TiraspolTransgaz. De la TiraspolTransgaz banii ajungeau în bugetul transnistrean.

4. De ce a apărut Energokapital

Începând cu decembrie 2014 procurarea gazului şi livrarea energiei electrice au loc prin compania-căpuşă Energokapital, iar centrala electrică MoldGRES prestează doar serviciile de procesare (conversie) a gazului în energie. Până la reducerea preţului energiei în martie 2016, Energokapital a vândut energie în Moldova practic la acelaşi preţ ca şi MoldGRES, dar a primit gazul de la TiraspolTransgaz la un preţ mai redus. Respectiv în bugetul transnistrean se acumulau mai puţini bani din vânzarea gazului, iar diferenţa era transferată către fondatorii offshore ai companiei-căpuşă.  
În asta şi constă afacerea “băieţilor şmecheri”. Compania-căpuşă Energokapital a fost creată pentru a “reţine” şi a transfera în offshore o parte din banii pe care îi încasa bugetul transnistrean din vânzarea gazului. Reiterez, toate datoriile pentru gazul consumat în stânga Nistrului se acumulează la Moldovagaz! În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia preţurilor la gaz pentru MoldGRES şi Energokapital:
Preturi gaze transnistria

Sursa: comunicatul recent al aşa-numitului guvern al rmn, cu preţurile “secrete” la gaz pentru unele companii.

Potrivit actelor eliberate de Camera Înregistrării de Stat, compania Energokapital a fost înregistrată în stânga Nistrului la 16.10.2014. Straniu este faptul că în procura din 17.10.2014, prezentată la înregistrarea în Republica Moldova, este greşit indicată denumirea întreprinderii – “ЭнеКрГокаРитал”. Peste 3 zile firma a obţinut licenţa de la ANRE, deşi termenul legal este de 15 zile (Art. 16 alin. (4) din legea privind energia electrică nr. 124 din 23.12.2009).
Ulterior în decembrie 2014 Energokapital semnează contractul de furnizare a energiei electrice cu întreprinderea de stat Energocom, aflată în subordinea Ministerului Economiei (vezi poziţia 70 din Registrul întreprinderilor de stat). Preţul stabilit în contract era de 6,775 cenţi SUA/kWh. La rândul său, Energocom vinde energia către operatori (Gaz Natural Fenosa, RED Nord şi RED Nord-Vest) la preţul de 6,795 cenţi SUA/kWh. Informaţia dată ne-a fost comunicată de Ministerul Economiei prin scrisoarea din 18.11.2015, ca răspuns la Rezoluţia despre sectorul energetic, semnată de un grup de experţi independenţi.

5. Ce profit obţine Energokapital

Pentru a calcula profitul brut (fără taxe) obţinut de Energokapitalavem nevoie de 4 indicatori: câtă energie este livrată Republicii Moldova, care este preţul pentru 1 kWh, costul gazului şi costurile de procesare a gazului în energie electrică.
Notă: costurile de procesare reprezintă venitul MoldGRES, fiindcă centrala electrică nu are alte activităţi (nu produce alte bunuri şi servicii). Respectiv costul de procesare este raportul între încasările din vânzări şi cantitatea de energie electrică produsă pe parcursul anului 2015.

Potrivit informaţiei din rapoartele disponibile public, pentru anul 2015 venitul din vânzări şi profitul brut al firmei Energokapital au următoarea structură:

Sume EK

 Surse: vezi comentariile de mai jos

Comentarii:

  • Cantitatea de energie electrică procurată de RM în anul 2015 e prezentată în raportul ANRE de monitorizare a pieţei;
  • Preţul de procurare a energiei este indicat în scrisoarea emisă de Ministerul Economiei, pag. 2;
  • Randamentul centralei MoldGRES (3,3 kWh la 1 mde gaz) este la fel indicat în scrisoarea Ministerului Economiei, pag. 2, precum şi în comunicatul ANRE;
  • Volumul de gaz utilizat se calculează reieşind din cantitatea de energie livrată RM (3279,3 mln kWh) împărţită la randamentul centralei (3,3 kWh dintr-un mde gaz);
  • Preţul gazului, stabilit de TiraspolTransgaz pentru Energokapital, este publicat pe website-ul aşa-numitului guvern rmn;
  • Cantitatea de energie produsă de MoldGRES în anul 2015 este indicată în comunicatul de presă, publicat pe website-ul centralei electrice;
  • Cifra de afaceri a centralei MoldGRES se regăseşte în raportul financiar al acţionatului acesteia, concernul rus Inter RAO (pag.36);
  • Cursul mediu cumulativ de 60,66 RUB/USD este publicat de Banca Centrală a FR;

Constatăm că pe parcursul anului 2015 Energokapital a încasat 222 mln USD pentru energia livrată în RM. Din această sumă 129 mln USD urmau a fi achitaţi către TiraspolTransgaz, alte 55 mln USD – către MoldGRES, iar diferenţa de 39 mln USD reprezintă “profitul brut” al companiei-căpuşă.
Totodată la producerea energiei electrice s-au consumat estimativ 994 mln mde gaz. Din cauza neachitării gazului de către regiunea transnistreană, datoria Moldovagaz faţă de Gazprom s-a majorat cu aprox. 258 mln USD (preţul mediu de procurare a gazului în anul 2015 a fost determinat de ANRE şi constituie 260 USD pentru 1000 m3).

6. Probe

Dacă admitem că toate datele descrise mai sus nu sunt probe, atunci autorităţile nu au decât să prezinte argumente care ar demonstra contrariul.
Suplimentar la informaţia expusă, în presa transnistreană au fost difuzate imagini cu dispoziţii de plată prin care Energokapital efectua transferuri în sumă de 19,2 milioane USD în offshore, la compania Ornamental Art limited din Hong Kong. Să examinăm cea mai recentă dispoziţie de plată din 09 martie 2016:
1. 2016 payment
Observăm că 2.600.000 dolari SUA au fost transferaţi prin intermediul BC “Victoriabank” SA filiala nr. 17Această filială are 3 persoane autorizate (vezi poziţiile 34-36).
Din mesajul SWIFT de mai jos aflăm că transferurile în offshore sunt efectuate prin intermediul Aizkraukles Bank (denumirea nouă a băncii este ABLV Bank, localizată în oraşul Aizkraukles):
VB plata 4
În imagine vedem codul swift AIZKLV22, care se regăseşte şi pe pagina oficială a băncii. Întâmplător sau nu, dar banca letonă are reprezentanţă şi în Hong Kong, unde este înregistrată Ornamental Art limited (cofondator la Energokapital).

O altă coincidenţă este că ABLV Bank este menţionată în raportul Kroll (vezi p. 6.1.2. şi p. 7.2.2). Prin conturile deschise în această bancă, mai multe firme offshore au acordat împrumuturi pentru procurarea acţiunilor de către persoanele care au preluat controlul Băncii Sociale, Unibank şi BEM în anul 2013. Pe 26 mai 2016 ABLV Bank a fost amendată cu 3,1 mln EUR de către Comisia letonă a Pieţei Financiare şi de Capital (FCMC), pentru implicarea băncii în schemele de preluare a controlului celor 3 bănci moldoveneşti (BEM, BS, UB).

7. Constatări

Prin semnarea contractului de procurare a energiei cu Energokapital, autorităţile Republicii Moldova practic ne-au impus să finanţăm separatismul la noi în ţară. Plătind factura pentru energia electrică, noi achităm şi gazul din care este produsă aceasta. Banii pentru gaz nu ajung la Moldovagaz pentru a fi ultrior achitaţi la Gazprom, dar sunt transferaţi în offshore şi în bugetul autoproclamatei rmn. Respectiv Moldovagaz continuă să acumuleze datorii. Despre acest lucru a relatat şi un ofiţer SIS în cadrul şedinţei din 01.07.2015 a Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică (vezi min. 17.40). Şi mai grav este că transferarea în offshore a banilor achitaţi de consumatorii din Moldova, după cum reiese din documentele publicate în presa transnistreană, se efectuează prin intermediul Victoriabank, instituţie financiară autohtonă.
Este clar că autorităţile responsabile, în special Ministerul Economiei şi ANRE, cunoşteau despre faptul că Energokapital a fost creată cu scopul de a “ciupi” din banii care îi încasează autoproclamata rmn din vânzarea gazului, în condiţiile în care Moldovagaz continuă să acumuleze în fiecare an datorii de sute de milioane de dolari faţă de Gazprom.
Viteza cu care i-a fost acordată licenţa, faptul că Energokapital are conturile deschise în Victoriabank, reîncheierea contractului cu firma-căpuşă în martie 2016 (deşi existau oferte de la furnizori din Ucraina), faptul că Procuratura tergiversează investigarea cauzei şi încearcă să discrediteze martorii, toate aceste lucruri denotă faptul că printre beneficiarii Energokapital sunt persoane influiente din Republica Moldova, care au monopolizat practic toate instituţiile de stat.
Pe de altă parte preţul gazului în regiunea transnistreană e stabilit de aşa-numitul guvern, la indicaţia aşa-numitei administraţii a preşedintelui. Regăsim şi alte mărturii ale implicării “liderului” de la Tiraspol în această schemă: existenţa altor companii-căpuşă în stânga Nistrului, înregistrate pe aceeaşi adresă unde se afla Energokapital (Tiraspol, str-la Truda bloc 7), mimarea controalelor la aceste firme, secretizarea documentelor şi tentativele de a muşamaliza anchetele.

Este evident că această schemă nu avea cum să se deruleze fără acordul Gazprom-ului (nu neapărat şi al celor de la Inter RAO), dar autorităţile noastre au demonstrat de la independenţă şi până în prezent că se lasă corpute cu uşurinţă, în detrimentul intereselor naţionale.

8. Ministerul Economiei

Contractul de procurare a energiei de la Energokapital a fost semnat de Energocom, întreprindere subordonată Ministerului Economiei (vezi p. 4 mai sus). Este adevărat că în decembrie 2014 Ucraina a stopat exportul de energie şi unica sursă pentru noi era centrala MoldGRES din stânga Nistrului. Ce ar fi trebuit să întreprindă Ministerul pentru a preveni apariţia schemei cu Energokapital:
8.1. Să înştiinţeze Gazprom, Inter RAO (acţionarul centralei MoldGRES) şi autorităţile separatiste despre riscul fraudării banilor achitaţi de Republica Moldova pentru livrarea energiei electrice;
8.2. Să solicite de la Gazprom separarea datoriilor malului drept şi malului stâng. La acest subiect vom reveni cu un studiu separat, deoarece există temei pentru anularea integrală a datoriei respective;
8.3. Să urgenteze procedurile de interconexiune la infrastructura energetică din România (gazoduct şi reţele electrice) pentru a diversifica sursele de furnizare şi a reduce dependenţa energetică de Federaţia Rusă. Acest lucru trebuia demarat încă de la independenţă!
8.4. În martie 2016 trebuia să încheie contract de procurare a energiei de la furnizorii din Ucraina, pentru a preveni acumularea datoriilor la gaz.

Ministerul Economiei a favorizat schema cu Energokapital, prin care sunt fraudaţi banii achitaţi de consumatorii de energie din Republica Moldova, în loc să întreprindă măsuri pentru reduce dependenţa energetică a ţării, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, în ţările baltice.
Printre altele, în decembrie 2014 (când a fost semnat contractul cu Energokapital) funcţia de ministru al Economiei era ocupată de cetăţeanul Andrian Candu, actual Preşedinte al Parlamentului. În martie 2016, când a fost reîncheiat contractul cu Energokapital, ministru al economiei era Octavian Calmîc. “Creştem Moldova!”….

Să nu uităm de faptul că Ministerul Economiei numeşte Preşedintele Consiliului de administraţie al Moldovagaz, 2 membri din 6 în Consiliul de Supraveghere şi 2 membri din 3 în Comisia de Cenzori (vezi Rezoluţia din 29.06.2016). Deci are pârghii pentru a stopa livrările de gaz în stânga Nistrului.

9. ANRE

Pentru obţinerea licenţei de furnizare a energiei la tarife nereglementate, Energokapital trebuia să prezinte documente care conformă că dispune de centrală electrică (art. 16 alin. (1) lit. c) din legea cu privire la energia electrică). ANRE putea solicita contractul dintre EnergoKapital şi MoldGRES privind procesarea gazului în energie, precum şi contractul dintre EnergoKapital şi TiraspolTransgaz privind procurarea gazului. Există prevederi care-i permiteau să obţină aşa informaţii:

9.1. Regulamentul de funcţionare al ANRE
P. 11 Drepturile Agenţiei
lit c) “de a avea acces la documentele aferente activităţilor desfăşurate pe bază de licenţă, inclusiv la cele care conţin informaţii atribuite la secret de stat, secret comercial sau alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată”;
lit. d) “de a obţine, de la titularii de licenţe, copii şi extrase din documentele menţionate la lit. c), precum şi informaţii suplimentare, dacă este necesar”

9.2. Legea cu privire la energia electrică, menţionată mai sus
Art. 9 Drepturile Agenţiei
“lit. c) să aibă acces la […] informaţia şi documentele aferente activităţilor practicate conform licenţei, la informaţia şi documentele ce ţin de conturile financiare, la informaţia şi documentele care conţin informaţii ce constituie secret de stat, secret comercial sau alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, inclusiv de la organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de la organele fiscale, vamale şi de la alte autorităţi publice”

ANRE putea sesiza Parlamentul, Guvernul, Consiliul Suprem de Securitate, Centrul Anticorupţie şi Procuratura despre riscul de delapidare a banilor plătiţi de consumatori şi putea refuza eliberarea licenţei.

10. Procuratura

Prin Apelul public semnat de un grup de ONG-uri şi experţi din societatea civilă, am informat Procuratura despre existenţa unor documente, care ar demonstra că Energokapital transferă în offshore mijloacele achitate de consumatorii de energie din Republica Moldova. Am depus mărturii şi am anexat toate documentele prezentate mai sus. Procurorii urmau să solicite de la Victoriabank informaţiile privind rulajele din conturile Energokapital şi să verifice dacă într-adevăr au loc transferurile în offshore.
Spre regret Procuratura a preferat să publice un comunicat, precum că noi nu dispunem de probe. Despre modul straniu cum am fost citat puteţi afla mai multe aici.

Cum poate societatea civilă să obţină probe de la Victoriabank? Atunci pentru ce mai primesc procurorii salarii???

11. Victoriabank

Începând cu octombrie 2015 în presă a început să fie activ mediatizată problema existenţei companiei-căpuşă Energokapital în livrarea energiei electrice Republicii Moldova. Deoarece firma în cauză efectuează tranzacţii prin intermediul Victoriabank, banca era obligată să ia măsuri de precauţie sporită în conformitate cu programele interne şi prevederile legale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

Deschidem Regulamentul în cauză, aprobat prin hotărârea BNM nr. 172 din 04.08.2011 şi citim care sunt obligaţiile băncii şi ce persoane poartă răspundere pentru asta:
Punctul 5. Consiliul băncii este responsabil pentru elaborarea, aprobarea şi asigurarea aplicării programelor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Consiliul şi organul executiv al băncii sînt responsabili, în limitele competenţei lor, de conformarea activităţii băncii prevederilor legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.”

Punctul 6. Subdiviziunea de audit intern sau alte subdiviziuni cu funcţii de control efectuează evaluarea independentă, cel puţin trimestrial, a caracterului adecvat şi a conformităţii activităţii băncii cu programele privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Rezultatele evaluării se comunică consiliului băncii, comisiei de cenzori, organului executiv al băncii, precum şi Băncii Naţionale a Moldovei […].”

Punctul 7. Comisia de cenzori efectuează evaluarea, cel puţin anual, a rapoartelor de control şi a recomandărilor în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului ale auditului intern, precum şi a modului de implementare a acestora.”

Punctul 11, ce prevăd programele de prevenire şi combatere a spălării banilor:
alin. 1) lit. b): Obligaţiile organului executiv trebuie să includă cel puţin aprobarea tranzacţiilor semnificative ale clienţilor cu grad sporit de risc (sau delegarea atribuţiei de aprobare administratorilor filialelor băncii, după caz)”
alin. 5) “proceduri de monitorizare a operaţiunilor efectuate de clienţi în scopul depistării tranzacţiilor semnificative, complexe şi neordinare, a activităţilor şi tranzacţiilor suspecte”

Punctul 14. Procedurile de acceptare a clientului vor include mai multe etape în funcţie de gradul de risc al clienţilor, punînd accentul pe clienţii cu venituri înalte ale căror sursă este neclară sau neidentificată. Deciziile de începere, continuare sau încetare a relaţiilor de afaceri cu clienţii cu un grad de risc sporit se iau de către un membru al organului executiv al băncii sau de către administratorul filialei.” !!!

Punctul 18. Banca identifică beneficiarul efectiv al clientului […]” !!!

Punctul 28. “Banca monitorizează continuu activităţile, tranzacţiile (operaţiunile) clientului sau relaţia de afaceri cu acesta […]”

Punctul 30. Banca este obligată:
lit. a) să nu deschidă cont, să nu stabilească relaţii de afaceri, să nu efectueze tranzacţii cu clientul, în cazul în care banca nu poate asigura respectarea cerinţelor pct.16 -18, 23 şi 24 (identificarea beneficiarului efectiv) !!!
lit. c) “raportează circumstanţele indicate la lit.a) şi b) autorităţii competente în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.”

Punctul 33. Banca aplică măsuri de precauţie sporită în următoarele situaţii:
alin. 4) lit. d) în cazul tranzacţiilor efectuate cu persoane fizice/juridice din zonele offshore;
alin. 10) în cazul clienţilor, a căror structură de proprietate este complexă (au fondatori offshore, care la rândul lor au alţi fondatori offshore şi tot aşa în continuare).

Punctul 34. Măsurile de precauţie sporită aplicate de bancă presupun:
alin. 1) “monitorizarea sporită şi permanentă a relaţiei de afaceri […], solicitarea de informaţii suplimentare ce confirmă legalitatea tranzacţiilor […]”
alin. 2) “măsuri speciale pentru stabilirea sau verificarea sursei mijloacelor băneşti

Noi am solicitat ca organele abilitate ale statului (BNM, CNA – Serviciul prevenire şi combatere a spălării banilor, Procuratura, SIS) să verifice dacă Victoriabank a respectat aceste norme în raport cu tranzacţiile efectuate de Energokapital

Post scriptum

Cu riscul de a repeta ceea ce deja este cunoscut, afirm că într-un stat democratic asemenea lucruri nu se întâmplau. Iar dacă totuşi nişte funcţionari admiteau asemenea scheme, înfundau puşcăria pentru mulţi ani.

Regimurile criminale nu rezistă mult, istoria a demonstrat şi va mai demonstra asta de nenumărate ori. Deznodământul se apropie iminent!

Advertisements